„Dor de Dor“ – o revistă pentru sufletul românilor
mai 7, 2007Fiecare prăznuire poartă-n ea adevărul că acest neam, crescut deodată cu stâncile şi pădurile acestui pământ, nu a primit nimic fără jertfă şi orice biruinţă poartă-n ea o lacrimă, uneori uitată, a celor ce au dat totul pentru bucuria sufletului nostrum. Tot o biruinţă este apariţia în viaţa culturală românească a revistei „Dor de Dor“ din localitatea or Mărunt care reuşeşte să adune aoameni de litere de pe cuprinsul ţării. Această revistă de spiritualitate romînească, a apărut în urmă cu doi ani, sub purtarea de grijă a fondatorului ei, scriitorul Toma Marin. Era în vara lui 2005. Am primit un telefon şi eram anunţat de intenţiile Domniei Sale. De atunci apare în fiecare lună şi bucură mii de cititori. Revista „Dor de Dor“ este pentru cititori o adevărată hrană spirituală, o lecţie de viaţă. Îi mulţumim scriitorului Toma Mari şi îi dorim mult har şi dor de la bunul Dumnezeu, sănătate, bucurii cărturăreşti şi să reverse în această revistă“ cuvânt cu putere multă“. Îi mulţumim pentru bunăvoinţa de a apărea în această revistă şi crâmpeie din istoria sbuciumată a Ţării Moţilor,>>>>>continuarea aici>>>>>EUGEN GOIA
La apariţia revistei „Dor de Dor“, a cărei redacţie se află într-o localitate rurală din bărăganul câmpiilor mănoase la subţioara căruia Dunărea visează marea, mi-am zis: – lată, Dumnezeule, mai există o speranţă că vâna viguroasă a ţăranului român nu dispare!Cu fiecare apariţie nouă, revista a devenit un „fluviu ce vizează oceanul“, adunând în paginile ei scriitori din toate colţurile ţării, care, în lucrările lor, păstrează spiritul tradiţionalist al românului.Şi mai mare mi-a fost bucuria când am văzut că ctitorul si sufletul acestei publicaţii este Marin Toma, scriitor de mare sensibilitate, iar ca bucuria să fie şi mai mare, am constatat că revista „Dor de Dor“ apare în localitatea rurală, denumită atât de inefabil „Dor Mărunt“, cuvânt compozit ce ridică sentimentul românesc la rang de religie.La aproximativ un an de la apariţia revistei, la propunerea mea, inimosul „cioplitor în verb“, adică Marin Toma a acceptat să organizăm concursul de poezie şi pictură „Dor de Dor“ – prima ediţie. În urma acestui concurs şi a materialelor strânse pe o perioadă de timp, şi printr-o selecţie riguroasă, a luat naştere această „Antologie“.În condiţiile integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, unele tradiţii ce se mai păstrează în mediul sătesc vor dispare sau se vor estompa. Datorită acestui fapt, meritul revistei „Dor de Dor“ şi al acestei „Antologii“ este mai mare, deoarece încearcă să reverbereze, peste timp, sentimentul românesc, să se constituie într-un „ceasornic al deşteptării noastre“, cum ar spune criticul literar prof. dr. Marian Barbu.