h1

Marin Toma, fondatorul revistei DOR DE DOR: „Mărturisiri de suflet“

mai 11, 2007

Cine sunt? „Sunt fiul fostului ţăran/ Născut în 47′,- n sat, /Un sat din Bărăgan, /Când m-am născut în satul,/Cu noroi până la gleznă, /Nici lampă nu aveam în casă /Şi mama m-a-nfăşat prin beznă!” Acest tablou al unei realităţi crude şi încă altele, mă urmăresc de pe la vârsta de 11 ani când bunicul meu şi alţi bătrâni ai satului mă puneau să le citesc un ziar de pe atunci, „Steagul roşu”, şi mă întrebau „dacă scrie că vin americanii”?. Ei nu mai sunt, iar eu am rămas să-i aştept. Mai am oare cui să spun că au venit şi poate nici n-or să mai plece până nu vor rezolva problema omenirii de a fi ori a nu mai fi, cel puţin în această formă de organizare, până n-or reintroduce forma traiului în colectiv dar nu aşa cum o trăiam noi, ci o viaţă în care să se supravieţuiască o perioadă mai scurtă de timp şi deci şi viaţa şi moartea să se manifeste global? Mulţi îmi spuneau de pe atunci că eu voi ajunge poet ;ori „să scriu ceva”- ziceau. Şi dacă ar fi să le răspund acum unora dintre ei, le-aş răspunde că nu sunt prea departe de prezicerile lor. Cât de mult şi de bine am reuşit, rămâne să aprecieze chiar şi cei ce vor veni după mine pentru ce vor găsi; iar de la va place, să ducă mai departe cele trecute de mine pe răbojul vieţii.
De ce scriu? Pentru că totdeauna mi-am pus intrebarea : Ce-ar fi mai Divin decât…?
-Pentru noi: Să nu uităm niciodată istoricul locurilor unde ne-au fixat străbunii, străbunilor. Să săpăm cât mai adânc după el, cu orice mijloace, să-l aducem la suprafaţă, pentru a fi cunoscut şi de cei care ne vor urma nouă, iar la rândul lor, să-l lase în ALTARUL LUMINII, cât va fi neamul acesta. Pentru voi ,urmaşilor: Să nu rupeţi file din acest istoric, adăugaţi cât mai multe amănunte, scrieţi întocmai cum a fost!. Scrieţi despre toţi conducătorii de la nivelul obştiilor, urbelor şi ai ţării ăştea, şi despre faptele lor, bune şi rele, pentru a dovedi oricărui neavenit pe aceste locuri că numai Dumnezeu ne-a fixat pe noi, popor creştin aici, dăruindu-ne această ţară, mică grădină a EDENULUI. Pe cei ce vremelnic ne-au aruncat în „Răscrucea vânturilor”, ne-au răpit porţiuni din ţară şi ne-au asmuţit unii împotriva altora, fiinţe de acelaşi neam şi sânge, aceiaşi
credinţă, să aveţi puterea de a-i ierta, dar şi de a nu uita nici una din faptele lor care au provocat milioane şi milioane de victime.
Dor Mărunt , Iunie 2001.

DE CE MAI SCRIU? PENTRU CĂ AMINTIRILE NE MAI UŞUREAZĂ DORURILE DESPRE LOCURILE NATALE

„AMINTIRE DESPRE UN SAT”
Satele sunt puţine la număr. Locuitorii acestora sunt mulţi şi amintirile peste timp, sunt foarte, foarte multe despre satele lor. Fiecare dintre noi, cei născuţi la sat, avem multe amintiri,pe care le putem reda fiecare în felul nostru. Dar paradoxal, oricât de mulţi am trăi, în orice sat de pe acest Pământ, foarte puţini vom scrie aceste amintiri, ca ele să dăinuie peste ani şi să se transmită şi generaţiilor viitoare. Este tocmai lucru ce încerc eu să-l fac acum, să scriu în locul celor care nu pot a scrie din motive care uneori nu ţin neapărat de lipsa harului de a scrie ci mai de grabă din motive care nu au ţinut şi nu ţin de voinţa lor.
Încerc să rescriu cele scrise până la mine, să scriu cele aflate de mine, cu încrederea că, altcineva va continua cât de sumar, să reţină orice crede de cuviinţă şi că interesează pe cei ce vor veni; şi a fi continuatori atenţi, chiar a îndrepta şi completa cele scrie de mine.
Satul în care tu, eu şi ea ne-am născut, este satul tău, al ei şi al meu, al tuturor celor ce au trăit în el şi ni l-au lăsat nouă să trăim aici, să-l întărim chiar dacă vom mai pleca vremelnic din el,
>>>continuarea aici >>>>MARIN TOMA

 

 

h1

Gânduri de simţire românească

mai 7, 2007

Din „Dor de Dor”,şi efortul făcut pentru apariţia lui, ca şi din efortul altor entuziaşti care străduie pentru afirmarea revistelor culturale locale, noi am căpătat curajul de a porni la realizarea portalului internet www.cartesiarte.ro care începe să cuprindă toate aceste publicaţii ce afirmă cultura locală, reuşind prin demersul nostru electronic realizarea Hărţii Culturale a Romaniei Contemporane care le uneşte pe toate, oglindind toate aspiraţiile culturale ale tuturor localităţilor ţării şi devenind o punte între cei care se străduie cu adevărat pentru cultura romanească.

La mulţi ani!>>>>>CORNELIU LEU>>>>>

h1

Gânduri de simţire românească

mai 7, 2007

Iubirea de Poezie!

La întâia sărbătorire a revistei „DOR-DE-DOR“ – cea mai tânără din România! – să ne bucurăm!

Da, să ne bucurăm, să-i mărturisim prietenia şi preţuirea noastră, fiindcă de aici, de la Dor Mărunt, pleacă spre toate zările Ţării cuvântul scris cu dragoste despre dragoste în multiplele-i conotaţii. Unica foaie culturală concepută şi împlinită într-un spaţiu rural, prin voinţa şi dăruirea admirabilului MARIN TOMA, revista focalizează – ca într-un uriaş caleidoscop! de cuget românesc –, un impresionant număr de creatori de frumos, dornici de afirmare literară>>>>>continuarea aici>>>>>RADU CÂRNECI

h1

Revista „Dor de Dor“ – tribuna promovării culturii autentice

mai 7, 2007

Având ca părinte pe inimosul scriitor Marin Toma, membru al Societăţii Scriitorilor din România cu sediul central în revista „Dor de Dor“ îşi marchează în luna iunie o etapă din existenţa ei. Doi ani şi 24 de numere sunt bornele unei tribune spirituale care a susţinut şi promovat valori autentice din cultura naţională, impunând o ţinută estetică şi de valori ce onorează atât pe creatori, dar mai ales pe cititori. Venind din spiritul tradiţionalist al publicaţiilor din perioada interbelică precum „Românul“,”Tribuna nouă“, „Banatul“, „Cugetul românesc“, Familia română“, „Graiul nostru“, „Iconar“, etc.ce au promovat valorile acestui neam, fără a implementa elitismul exclusivist atât de contestat de masa de cititori,>>>>>continuarea aici>>>>>AL. FLORIN ŢENE

h1

„Dor de Dor“ – o revistă pentru sufletul românilor

mai 7, 2007

Fiecare prăznuire poartă-n ea adevărul că acest neam, crescut deodată cu stâncile şi pădurile acestui pământ, nu a primit nimic fără jertfă şi orice biruinţă poartă-n ea o lacrimă, uneori uitată, a celor ce au dat totul pentru bucuria sufletului nostrum. Tot o biruinţă este apariţia în viaţa culturală românească a revistei „Dor de Dor“ din localitatea or Mărunt care reuşeşte să adune aoameni de litere de pe cuprinsul ţării. Această revistă de spiritualitate romînească, a apărut în urmă cu doi ani, sub purtarea de grijă a fondatorului ei, scriitorul Toma Marin. Era în vara lui 2005. Am primit un telefon şi eram anunţat de intenţiile Domniei Sale. De atunci apare în fiecare lună şi bucură mii de cititori. Revista „Dor de Dor“ este pentru cititori o adevărată hrană spirituală, o lecţie de viaţă. Îi mulţumim scriitorului Toma Mari şi îi dorim mult har şi dor de la bunul Dumnezeu, sănătate, bucurii cărturăreşti şi să reverse în această revistă“ cuvânt cu putere multă“. Îi mulţumim pentru bunăvoinţa de a apărea în această revistă şi crâmpeie din istoria sbuciumată a Ţării Moţilor,>>>>>continuarea aici>>>>>EUGEN GOIA

 

h1

Triumful luminii cuvintelor …

mai 7, 2007

Născută dintr-o nobilă aspiraţie, din dorul pentu frumos, la iniţiativa unui împătimit al slujirii cuvântului tipărit, domnul Marin TOMA, una din nu prea multele publicaţii de cultură care apare în mediul rural, revista „DOR de DOR“, din localitatea cu nume atât de frumos şi românesc, comuna DOR MĂRUNT, a străbătut deja o bună „postaţă de timp“, ajungând la o vîrstă care-pentru o revistă-merită răgazul unor priviri spre trecutul ei. Pentru a întrezări, prin rezultatul retrospecţiei, eventualele certitudini ale perspectivei. Şi nu se vor putea refuza acestui popas bilanţiar câteva îmbucurătoare constatări. Între ele, lărgirea continuă a cercului de colaboratori, ale căror creaţii în versuri şi proză, de critică şi eseistică, evocări şi reportaje, lucrări de artă plastică, izbutesc să contureze, după locurile din care sunt trimise, o posibilă – fireşte, incompletă -hartă spirituală a României, născută din din aspraţia de a cuprinde toate zările ei. Şi, mai mult, din năzuinţa de a-i cuprinde în pagina tipărită şi pe creatorii români de dincolo de fruntariile ţării, pe toţi cei care păstrează nestinsă flacăra preţuirii pentru CUVINTELE LIMBII ROMÂNE. Văd în această>>>>>continuarea aici>>>>>NICOLAE DRAGOŞ

h1

Cuvânt de Dor aniversar

mai 7, 2007

De multicel, în tinereţea mea cu epoleţi, cântam vestitul dor din opera Aida de Verdi: „Dor de ţară te-avântă departe“. Mai de mult, în pruncia mea rurală cu mărăcini în tălpile desculţe alergând după capre pe coclaurile argeşene, ascultam doinirile alor mai: „Şi-ntr-o toamnă când crăpa coaja de pe nucă, / M-a cuprins deodată aşa, dor nebun de ducă!“

Mai apoi, pe timpul şcolilor am făcut cunoştinţă cu stihurile „Mai am un singur dor“, „Dorurile mele, frunze pe cărare“.

Această suferinţă sublimă produsă de boala fără leac a înstrăinării şi tăinuită în trei litere în care încape o veşnicie-ntreagă, ne bântuieşte pe fiecare. Ne e dor de părinţi când constatăm că, devenind la rându-ne părinţi, nu-i mai avem. Ne e dor de anii tineri când, devenind neputincioşi, ni-i amintim c-au fost. Ne e dor de-un drum lung sau de-o binemeritată odihnă, când stăm la sfat cu noi înşine. Undeva, cândva,>>>>>continuarea aici>>>>>NICOLAE ROTARU

h1

La ceas aniversar: „Dor de Dor“ şi Toma Credinciosul

mai 7, 2007

Jurnalistul, prozatorul, poetul şi descoperitorul de talente literare, Marin Toma, nu este un personaj biblic ci un pământean sadea, din inima Bărăganului, animat de credinţa că limba neamului românesc este nu numai „un fagure de miere“ ci şi un argument forte al existenţei noastre milenare pe aceste meleaguri binecuvântate de Bunul Dumnezeu. Tocmai această credinţă i-a dat puterea de a născoci o revistă literară ce pare a se ridica vertical din colbul comunei Dor Mărunt din Judeţul Călăraşi până în stratul rarefiat al culturii, intrând în rândul scrierilor de profil care contează. Acum, la ceas aniversar, urăm revistei „Dor de Dor“ ani mulţi şi plini de satisfacţii iar ctitorului său mult succes>>>>>continuarea aici>>>>> ION GAGHII

h1

Marin Toma, sinonim cu „Dor de Dor“

mai 7, 2007

Cu revista DOR de DOR mi-a facut „cunoştinţă“ poeta Adina Stoicescu, în Bucureşti, cu prilejul Premiilor ARP din martie 2006. Dor de Dor!? Titulatura, prin jocu-i de cuvinte, nu doar ca şoca dar, mie personal mi-a dat impresia unei pagini de „album“ în care semnatarii se lasă duşi de raţiuni romantice şi stirct personale. Mai apoi, parcurgând, număr de număr, paginile din DOR de DOR, am avut bucuria să găsesc în ele o lume culturală fascinantă si care, dacă făceam abstracţie de adresa Redaţiei, putea sta umăr la umăr cu reviste de gen din oraşele cu tradiţie culturală din Ţară. Nume cu rezonanţă în literatura noastră, câţiva prieteni şi dintre care eu însămi>>>>>continuarea aici>>>>>MELANIA CUC

h1

Ani mulţi revistei „Dor de Dor“

mai 7, 2007

„Dor de Dor“ s-a născut din dragostea românului pentru frumos: frumuseţe a sufletului, a gândului, dar şi din dorinţa de a privi prin ochii şi mintea sa lumea în care pe lângă frumuseţile deja desăvârşite de Creator să lase şi el o ofrandă viitorului, ceva în care a pus puţin din ceea ce a adunat în efemera sa trecere. Fie că e vorba de literatură, pictură, muzică sau de ceea ce împlineşte sufletul-credinţa-ele se adună în suflet şi de acolo datorită generozităţii simţi nevoia să le împarţi cu ceilalţi pentru ca un har ce ţi-a fost dăruit să fie spre bucuria semenilor.>>>>>continuarea aici>>>>>VALERIA TAMAŞ

h1

Dor fără de spaţiu, numit „Dor de Dor“

mai 7, 2007

Numai în imensitatea, fără de sfârşit, a Câmpiei Române, la confluienţa dintre vis şi realitate, putea să apară acest dor fără de spaţiu numit mai simplu decât se putea, “Dor de Dor“. Paznic pe vecie al dorului mărunt, răsărit pe aripi de dropie doldora de rouă şi de nădejde, Marin Toma, încuscrit cu roza vânturilor trudeşte la această revistă, ce se vrea şi chiar reuşeşte să fie, un corolar al literelor româneşti, o adevărată casă de oaspeţi a scriitorilor de pe întregul>>>>>continuarea aici>>>>> EMILIAN MARCU

h1

„Dor de Dor“ la ceas aniversar

mai 7, 2007

Întreb retoric: are dorul vârstă? Ori este pururi antemporal… Cu palmele străpunse de stele şi cu privirile lăudate de lumina Cuvântului, scriitorul MARIN TOMA a iniţiat în urmă cu doi ani revista de cultură:”DOR de DOR“. Alături de un grup de intelectuali pe care i-a strâns în jurul revistei, inimosul scriitor a deschis o poartă de intrare în literatura modernă românească şi a ridicat o tribună de afirmare în poezie, proză, eseu, critică literară, interviu, atitudini,>>>>>continuarea aici>>>>>VICTOR STEROM

h1

La o aniversare

mai 7, 2007

A trecut ceva timp, nici mult, nici puţin, de la acea dată fericită, când mi-am putut vedea primele producţii literare publicate în coloanele revistei „Dor de Dor“. Din acea dată, n-a trecut nici un număr, fără să fiu prezent în paginile acestei reviste, fie cu poeme, fie cu intervenţii privind poezia populară, fie prin a răspunde unui chestionar realizat de redacţia revistei.

M-am apropiat de revista „Dor de Dor“, din mai multe motive. Primul, pentru că are o ţinută frumoasă, artistică, şi paginile sunt bine ordonate. Apoi, fiindcă în această revista se publică literatură de bună calitate: poeme, proză, recenzii, pagini de credinţă şi ortodoxie, fiind făcute cunoscute penelurile unor artişti plastici, evocări, amintiri sau creaţiile unor tineri debutanţi. Prin numărul mare de colaboratori, unii permanenţi, revista „Dor de Dor“ a câştigat foarte mult şi, astăzi a ajuns să fie cunoscută în multe dintre judeţele ţării. Cu acest prilej, îmi exprim bucuria la ceasul aniversar şi promit să fiu alături de această revistă dragă, peste timp înainte . LA MULŢI ANI!

„Dor de Dor“ s-a născut din dragostea românului pentru frumos: frumuseţe a sufletului, a gândului, dar şi>>>>>continuarea aici>>>>> MIRON ŢIC

h1

Revista „Dor de Dor“ împlineşte o vârstă

mai 7, 2007

Revista Dor de Dor împlineşte o vârstă, vârsta la care pruncul începe să meargă singur prin Copilăria lui…Pentru faptul că ea există se cuvine acum să îţi mulţumim ţie, Marin Toma, cel ce i-ai stat zi şi noapte la căpătâi, de la cel dintâi gângurit al său…Câte ceasuri albe, câte ceasuri negre, numai Dumnezeu ştie!…Oricum, toate oboselile se duc- singur cuvântul rămâne! Dorul de Dor din Dorul tău Mărunt a trecut de mult fruntariile Clipei!

LA MULTI ANI!>>>>>NICOLAE NICOARĂ-HORIA>>>>>

h1

„Dor de Dor“ – oglinda timpului etern

mai 7, 2007

Un TEMPLU al spiritualităţii negândit, aşa denumesc (şi este) revista de literatură DOR de DOR. Doamne, ce nume frumos şi unic, cum nici o literatură a lumii, nu cred să mai aibă! „Pohta ce a pohtit“ scriitorul MARIN TOMA, „omul din zarea câmpiei“ veşnic întors cu faţa către păsările albe, aducătoare de veşti: versuri de îngenunchere, de iubit şi de plâns, de noroc sau izbândă ale exprimării autentic româneşti. DOR de DOR: casa poeţilor născuţi nu făcuţi,>>>>>continuarea aici>>>>>MIHAI ANTONESCU

h1

Aniversară

mai 6, 2007

Se apropia Paştele. Undeva, în bisericuţa unui sătuc uitat în margine de Bărăgan, glasul uşor fârnâit al părintelui Mazilu rostea cu îndestulătoare evlavie cunoscutele versete despre alegerea celor dintâi ucenici ai lui Iisus. Şi aşa după cum îngăimase popa – „Din sfânta Evanghelie de la Ioan, cetire!“, – m-am hotărât să urmez hodorogita sfătuire a cântăreţului deşirat acolo cam de-un stânjen, pe deasupra celei strane ponosite – „Să luăm aminte!“... Astfel aflat-am despre întâlnirea a doi dintre virtualii discipoli ai nazarineanului. Când Filip îi zisese lui Natanael că l-a găsit pe “…Acela despre care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret“, acesta i-ar fi răspuns: „Din Nazaret poate ieşi ceva bun?“ Şi atunci Filip îl îmbiase: „Vino şi vezi!”

Curând, în miez de vară, se împlinesc doi ani de când această imagine mă urmăreşte cu obstinaţie. Mai precis,>>>>>continuarea aici>>>>>GABRIEL FĂURESCU

h1

La Aniversare

mai 5, 2007

„DOR de DOR“ e o revistă literară! „Dor de Dor“ nu e o revistă literară ca toate celelalte, e un fel de lacrimă a lui Dumnezeu trimisă printr-un înger unuia Marin Toma din Dor Mărunt pentru ca acesta, aşezat pe inima Bărăganului, să adune visuri pentru „Dor de Dor“ şi să arate lumii, cu mândria preaplecată a pământului, cu picături de frumos în cuvinte şi mai ales cu sinceritate. Cei mai mulţi dintre autori ştiu cum respiră florile din silabe şi care este poarta prin care trebuie să treci într-un dincolo pentru a primi al doilea botez, al hârtiei şi a unei stele ce poate fi o carte sau un buchet de nimic.>>>>>continuarea aici>>>>>ALEXANDRU CIOCOI

h1

Nu există zi de la Dumnezeu în care să nu mă gândesc la ea

mai 5, 2007

Această revistă, Dor de Dor, m-a acaparat într-un asemenea fel încât nu există zi de la Dumnezeu în care să nu mă gândesc la ea şi să nu-mi fac griji pentru hainele sale. Au publicat în ea numeroşi scriitori din toate straturile sociale, ţărani, muncitori, intelectuali. Arta plastică, ca o îmbrăţişare, îşi are întotdeauna locl ei în inima fierbinte a paginilor din revistă. De asemeni şi glasul bisericii. Dacă acum şaisprezece ani cenaclul literar artistic Ienăchiţă Văcărescu din capitală (prin spaţiul căruia s-au perindat peste două sute de scriitori, cum ar fi: Monica Mureşan, Dumitru Ungureanu, Nicolae Sineşti, Valeriu Filimon,>>>>>continuarea aici>>>>>ALEXANDRU PRIBOIENI

h1

La mulţi ani şi Drum Bun pe harta Dorului de Dor…

mai 5, 2007

Se naşte în inima câmpiei să-şi poată avea zările libere, când e timp senin aude talazurile Mării şi vede coamele Bucegilor…Unde nu se mai vede îsi croieşte altă geografie şi trece lin până la Cluj, Bihor, Banat sau prin Moldova…Îşi pune pălărie de floarea-soarelui şi culege poeme de grâu dat în pârgă, de case cu ferestre spre cer, de viori aflate în inima copacilor…Caută nume vechi de pus sub perna copiilor, nume ce înstrălucesc limba romana şi aprind speranţele…Botează poeţi şi pictori, povestitori şi păstrători de datini, eroi ce şi-au însemnat numele pe monumente şi cheamă binecuvântarea prin Galsul Bisericii…Pentru aniversare îşi pune la butonieră cupa inimii şi cu braţele pline de daruri poetice porneşte pe cărările străjuite de râuşoarele roşii – macii Bărăganului…Şi numele său este numele satului în care s-a născut – Dor de Dor…Mărunt. Primul său număr purta pe manşeta titlului o strofă din Poemul grâului, acum, la aniversarea din luna culesului de grâu eu îi trimit în dar ultima strofă a acestui Poem…Treziţi-vă şi cercetaţi cum bobul/Neîncetat în pâine e-înfrăţit…/El ţine axa Lumii vie/Să nu alunece în asfinţit.

La mulţi ani şi Drum Bun pe harta Dorului de Dor…>>>>>IOANA NUŢU-PIERSICĂ>>>>>

h1

„Dor de Dor“ face înconjurul ţării

mai 5, 2007

Curios şi totodată întâmplător am dat peste Dor de Dor al cărui mentor este D-l Marin Toma. Aplecandu-mă asupra revistei am ajuns la concluzia ca iată, nu este ceva de neglijat. Asemenea pietrei aruncate în mare „Dor de Dor“ face înconjurul tării, şi nu numai, dintr-un sat (Dor Mărunt) până la voi, cei care, o preţuiţi pe zi ce trece şi mai mult. De mai bine de un an de când am descoperit-o, sincer o aştept lună de lună bucurindu-mă .Va preţui cineva, cândva munca Omului pe ai cărui umeri apasă plăcuta povară a acestei reviste de înalta ţinută? Cinste fondatorului, ani îndelungaţi, nelipsiţi de sănătate precum şi publicaţiei viaţă lungă, colaboratorilor fecunda inspiraţie iar peste toate Proniatorul Dumnezeu cu a Sa binecuvantare şi har.>>>>>RADU BOTIŞ >>>>>

h1

Parfumul „Dor de Dor“

mai 5, 2007

De doi ani, simt parfumul emanat de conţinutul paginilor revistei „Dor de Dor“, parfum plin de spiritualitate şi curăţenie sufletească elemente ce au dominat de-a lungul timpului adevărate creaţii literare emanate din izvorul dorului, izvor care nu va seca niciodată. Mă cuprinde dorul de această revistă literară, de salba ei de valori prezentate şi de filonul acestora. Cucerind întreg spaţiul românesc dar şi al Diasporei ea şi-a câştigat un loc bine meritat, fiind o enciclopedie vie, permanent înnoitoare , aducând în atenţia cititorilor şi lansând, pe lângă mulţi consacraţi şi autori tineri, creatori de lucrări valoroase izvorâte din parfumul plaiurilor mioritice, leagănul a tot ceea ce este românesc. Evitând polemica, ea îşi urmează drumul început acum doi ani, cand redactorul ei şef Toma Marin din comuna Dor Mărunt judeţul Călăraşi a conceput şi a lansat singur proiectul, la el aderând cei mulţi, iubitori de adevăr şi de frumos şi care i-au devenit prieteni. Ani mulţi revistei „Dor de Dor“ şi redactorului ei şef, care îşi va serba ziua onomastică atunci „când livada sa de meri va înflori“.>>>>>CONSTANTIN MITULESCU>>>>>

h1

Antologia Dorului de Dor

mai 5, 2007

Între o plastică a cuvântului şi o poezie a picturii, prezenta lucrare caută să reamintească, peste curente şi mode, că existăm prin pământul şi vorba noastră dulce, că ne potolim setea de frumos din filonul limbii noastre materne şi ne odihnim sufletul la umbrarul cuvântului străbunilor. În marea lor majoritate, autorii antologaţi îşi expun în producţiile d-lor nu numai propriile trăiri, sentimente şi impresiuni existenţiale-motive şi surse de inspiraţie -, ci şi propriile convingeri şi crezuri asupra actului artistic, cât şi alegerile făcute, preferând genuri şi specii literar-artistice clasice, echilibrate, precum şi o estetică a frumosului în rezonanţă cu principiile morale şi etice. Astfel încât cuvintele, figurile de stil, sintagmele şi mijloacele artistice, poetice ori plastice au ca ţel emoţionarea cititorului/iubitorului de artă printr-o comunicare directă, denudată de experimentalisme, ocolind orice revoluţionare forţată a cuvântului,>>>>>continuarea aici>>>>>VAVILA POPOVICI

h1

La Aniversare

mai 5, 2007

Aflată în momentul aniversării a doi ani de la apariţie, Revista Dor de Dor a catalizat în paginile sale expresia sentimentelor a aproape două sute de autori din toate zonele ţării şi din toate categoriile socio-profesionale. Tocmai această diversitate dă şi frumuseţea unor voci individuale, adeseori personalităţi ale genului în care scriu ori îşi desfăşoară activitatea. Dar această diversitate are un punct comun şi unitar: dragostea de frumos, de expresia literară şi artistică îngrijită, cultivată cu bun-gust, cu dragostea şi bucuria de a trăi şi a-şi exprima trăirile personale la un nivel artistic superior. Împreună cu veşnic neobositul fondator şi redactor şef al revistei, scriitorul Marin Toma, om al cărui suflet înfloreşte în ograda sa literar-artistică având un nume magic – localitatea Dor Mărunt -, toţi autorii care şi-au odihnit cugetul în poiana Dorului de Dor au astăzi bucuria de a se prinde într-o horă sărbătorească, pulsând într-o singură inimă, aceea a limbii române. O motivaţie pentru idealurile artistice>>>>>continuarea aici>>>>>MONICA MUREŞAN

h1

Floarea dorului de dor

mai 5, 2007

Într-o lume tot mai înstrăinată de sentimente revista Dor de Dor este ca un cactus înflorit în plin deşert. Îşi trage seva din dragostea nedisimulată pentru literatură a fondatorului ei, domnul Marin Toma. În paginile revistei sunt găzduite creaţii în ersuri şi proză, evocări, reportaje, eseistică, recenzii dar şi lucrări de artă plastică conturând în acest fel un univers aparte care palpită la cuvântul dor. Cu toate că este un termen uzitat el nu va trece niciodată în desuetudine şi va căpăta noi valenţe prin creaţiile celor care îşi găsesc răgaz să vibreze în faţa Cuvântului. La ceas aniversar, îi urez revistei Dor de Dor ani mulţi cu împliniri, cu plecăciune de mulţumire domnului Toma pentru tot ceea ce face ca să nu piară dorul de dor.>>>>>MAGDALENA DALE>>>>>

h1

Când dorul se ridică la pătrat

mai 5, 2007

Revista literară Dor de Dor, prin conţinut şi cromatică se impune tot mai mult în peisajul literar autohton, nu numai din sudul ţării, unde îşi face veacul, dar şi în restul provinciilor istorice româneşti. Nume importante, aflate pe firmamentul literaturii şi criticii actuale ,pot fi întâlnite în paginile ei. Colaboratorii săi, tineri sau vârstnici, cu mai multă sau mai puţină experienţă literară, doriţi sau nedoriţi de alte reviste literare cu mari pretenţii, vin din toate regiunile ţării, aducând fiecare prospeţimea spaţiului natal. Acesta este unul din atuurile revistei, diversitatea de talente şi experienţe venind de pretutindeni..Se scrie divers, se scrie însufleţit , se scrie inspirat, în împletirea perpetuă dintre trecut şi prezent.>>>>>continuarea aici>>>>>DAN FLORICĂ

h1

Dor de Dor, la aniversare

mai 5, 2007

O prietena mi-a pomenit de această revista, iar un prieten mi-a spus entuziasmat că a publicat câteva poeme în Dor de Dor alături de alte câteva nume prestigioase. Ca atâtea alte reviste de cultură, nici această revistă nu poate fi găsită uşor, la orice chioşc de ziare din cauza unor difuzori obtuzi, ceea ce o face preţioasă în sensul amar al cuvântului. Cum reuşeşte domnul Marin Toma să o editeze, să o facă să circule şi să fie din ce în ce mai cunoscută ţine de sacrificiu, cuvânt deloc exagerat în cazul de faţă. Titlul revistei, la început, m-a intrigat puţin prin asupra de măsură a cuvântului>>>>>continuarea aici>>>>>VICTORIA MILESCU

h1

„Dor de Dor“ – la ceas aniversar

mai 5, 2007

Numai cine e un fel de iobag al scrisului, poate să-şi dea seama ce însemnează să scoţi o Revistă în România zilelor noastre, care geme de pornografie şi imitaţii occidentale. Şi te întrebi: unde mai poate încăpea sufletul românesc (dacă el mai există), unde mai poate să doinească, să-şi murmure oful şi să-şi plângă dorul?

Dar iată că a dat Dumnezeu şi s-a întâmplat şi minunea asta, în care nu mai creda nimeni, minunea numindu-se „DOR de DOR“,>>>>>continuarea aici>>>>> NICOLAE IŞTOC

h1

Un dor mistuitor

mai 4, 2007

Nu ştiu cum arată localitatea Dor Mărunt, nu ştiu ce drumuri o leagă de reşedinţa judeţului Călăraşi, ori de capitala ţării, dar ştiu cum arată revista Dor de Dor care apare aici şi este ancorată cu cele mai sensibile fibre la pulsul literaturii române. Nu cunosc decât din fotografii chipul inimosului ei fondator, Marin TOMA, dar i-am perceput direct şi cu multă plăcere vocea caldă şi prietenoasă. Nu-mi vine să cred că această revistă a împlinit abia doi ani, de vreme ce veşmintele grafice create după ultima linie a modei, maturitatea opiniilor vehiculate, calitatea produselor literare semnate de condeie prestigioase nu m-ar îndreptăţi nicicum să apreciez că aici se află un început de drum. În doi ani, redacţia revistei Dor de Dor a organizat două concursuri naţionale care au reuşit să adune scriitori şi artişti plastici din toată ţara, întrucât aici au găsit porţi larg deschise, barate doar de o simbolică ştachetă pe care trebuiau să o sară, aici i-a întâmpinat>>>>>continuarea aici>>>>MIHAI MERTICARU>

____________________________________________________________________________________

 

Fondatorului revistei literare „Dor de Dor“ Marin Toma

LA CEAS ANIVERSAR

Mă rog mereu la Dumnezeu

Nu pentru vechile-mi păcate

Şi pentru cel ajuns la greu

Să-i dea mai multă sănătate.

Să-i dea puteri nemăsurate

Prin drumurile lui de DOR,

Prin nopţile-i crucificate

Pe taste de CALCULATOR.>>>>>continuarea aici>>>>>EUGEN COŢA

 

 

_____________________________________________________________________________________

 

La aniversare

„Cine n-are dor pe vale / Nu ştie luna când răsare / Nici noaptea cât îi de mare… / Cine n-are dor pe luncă / Nu ştie-luna când se culcă…“

Sunt versuri pe care le-am auzit încă din copilărie…

Despre revista Dor de Dor am aflat mai târziu. Citind un articol pe site-ul www.agonia.ro. Şi mi-am zis, în gând, „frumos nume pentru o revistă!“.

La scurt timp, domnul Marin Toma mi-a trimis invitaţia>>>>>continuarea aici>>>>>MARIA TIRĂNESCU

 

_____________________________________________________________________________________

Revista DOR DE DOR este editia on-line, aniversara, a publicatiei cu acelasi nume, fondata si condusa de MARIN TOMA, periodic care a implinit in luna Mai 2007 doi ani de la aparitie. Editia on-line este rezultata din colaborarea dintre editor si ARP-ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU, Bucuresti – Romania. Contact: dordedor@gmail.com