h1

Vavila Popovici: Antologia Dorului de Dor

Între o plastică a cuvântului şi o poezie a picturii, prezenta lucrare caută să reamintească, peste curente şi mode, că existăm prin pământul şi vorba noastră dulce, că ne potolim setea de frumos din filonul limbii noastre materne şi ne odihnim sufletul la umbrarul cuvântului străbunilor. În marea lor majoritate, autorii antologaţi îşi expun în producţiile d-lor nu numai propriile trăiri, sentimente şi impresiuni existenţiale-motive şi surse de inspiraţie -, ci şi propriile convingeri şi crezuri asupra actului artistic, cât şi alegerile făcute, preferând genuri şi specii literar-artistice clasice, echilibrate, precum şi o estetică a frumosului în rezonanţă cu principiile morale şi etice. Astfel încât cuvintele, figurile de stil, sintagmele şi mijloacele artistice, poetice ori plastice au ca ţel emoţionarea cititorului/iubitorului de artă printr-o comunicare directă, denudată de experimentalisme, ocolind orice revoluţionare forţată a cuvântului, ori forme şi formule de un modernism forţat. Această Antologie doreşte a pleda la nivel personal, individual, pentru refacerea echilibrului şi a armoniei dintre oameni, prin gând, cuvânt, formă şi culoare. Nu în ultimul rând, este şi alegerea publicaţiei Dor de Dor, generatoare a acestei Antologii literare (poezie şi proză) şi artistice (plastică): asumarea propriei existenţe, conştientizarea dorinţei de dialog şi armonie între oameni şi dintre ei şi Univers.

 

*

Câteva cuvinte despre revista „Dor de Dor“

Libertatea câştigată după 1989 a permis materializarea unui vis, prin apariţia acestei reviste intitulată Dor de Dor, revistă lunară de literatură, o apariţie cu regularitatea bătăii unui ceasornic…

Deşi fac parte din colectivul redacţional şi ar fi trebuit să mă obişnuiesc cu modul de muncă al redactorului şef – scriitorul Toma Marin, mărturisesc că mă uimeşte de multe ori, atât puterea de muncă a acestui om, cât şi devotamentul faţă de acest copil al său – Dorul de Dor. Iată că un om a reuşit să facă dintr-un Dor Mărunt, un dor mare, un Dor de Dor, adunând în jurul său oameni de litere cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi, nume consacrate sau altele ascunse în umbra … dorului. Revista apare în condiţii grafice foarte bune, în revistă sunt publicate, cu precădere, scrierile membrilor grupării, de la poezie, multă poezie, până la proză, eseuri teologice, cronici, pagini comemorative ale unor autori; poeziile scriitorilor plecaţi din această viaţă sunt publicate în paginile revistei, pentru aducerea noastră aminte. Revista mai consacră pagini unor personalităţi ale culturii române şi se impune astfel conştiinţei intelectuale, trezind în sufletele şi mintea oamenilor iubitori de literatură, acel dor

Revista se impune prin bogăţia şi atractivitatea versurilor, cu toate condiţiile dificile ale apariţiei, demonstrând că şi în provincie, şi într-un sat al Bărăganului, se poate naşte un nucleu de cultură care să trezească în oameni dragostea de poezie, dorul de poezie, dorul de dor, toate aceste trăiri adormite… De la apariţia sa, revista de cultură Dor de Dor captează interesul multora, înviorează cititorul cu pagini de poezie autentică, într-o perioadă când mai toate revistele trăiesc sub zodia politicului; alungă urâtul existenţial din jurul nostru şi inoculează acel umanism atât de necesar sufletelor, umanism pierdut în aparenţă, dar păstrat undeva în adâncurile fiinţei noastre…

Citiţi şi vedeţi cum textele alese dezvăluie patima de viaţă a celui care conduce revista – scriitorul Marin Toma.

Ajunsă la numărul 24 din iunie 2007, revista respinge kitch-ul, bârfa şi polemica joasă, stimulează creaţiile originale şi valoroase.

Cu fiecare număr nou apărut, revistei i se adaugă o nuanţă favorabilă ţinutei intelectuale, dorită de noi toţi cei ce scriem şi răsfoim paginile revistei. Reţineţi, este o revistă ce se adresează unor categorii largi de cititori, de iubitori ai cuvintelor frumoase ale limbii române.

VAVILA POPOVICI, poetă, prozatoare (Piteşti)

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: