h1

Victoria Milescu: Dor de Dor, la aniversare

O prietena mi-a pomenit de această revista, iar un prieten mi-a spus entuziasmat că a publicat câteva poeme în Dor de Dor alături de alte câteva nume prestigioase. Ca atâtea alte reviste de cultură, nici această revistă nu poate fi găsită uşor, la orice chioşc de ziare din cauza unor difuzori obtuzi, ceea ce o face preţioasă în sensul amar al cuvântului. Cum reuşeşte domnul Marin Toma să o editeze, să o facă să circule şi să fie din ce în ce mai cunoscută ţine de sacrificiu, cuvânt deloc exagerat în cazul de faţă. Titlul revistei, la început, m-a intrigat puţin prin asupra de măsură a cuvântului dor, obosit de prea îndelunga lui clamare ca sentiment definitoriu, exclusiv românesc. Dar poate, ca atâtea alte alcătuiri al căror tâlc secret ni se dezvăluie mai târziu sau niciodată, întâmplător sau nu, această revistă totuşi reflectă – de la conţinut până la corporalitatea tipografică-o stăruinţă tipic românească ce îmbină dorinţa cu durerea, deci dorul nostru de împlinire prin scrisul ce transmite gânduri, idei şi sentimente, dorul de a lăsa o urmă în scurta noastră trecere pe pământul îmbibat de oasele strămoşilor, de sângele viitoarelor noastre poeme tipărite de o revistă din Călăraşi.

VICTORIA MILESCU, Membră a Uniunii Scriitorilor din România

%d blogeri au apreciat asta: