h1

Emilian Marcu: Dor fără de spaţiu, numit „Dor de Dor“

Numai în imensitatea, fără de sfârşit, a Câmpiei Române, la confluienţa dintre vis şi realitate, putea să apară acest dor fără de spaţiu numit mai simplu decât se putea, “Dor de Dor“. Paznic pe vecie al dorului mărunt, răsărit pe aripi de dropie doldora de rouă şi de nădejde, Marin Toma, încuscrit cu roza vânturilor trudeşte la această revistă, ce se vrea şi chiar reuşeşte să fie, un corolar al literelor româneşti, o adevărată casă de oaspeţi a scriitorilor de pe întregul teritorii al limbii romane. Ctitorită pe tâmpla veacului şi prin truda prozatorului Marin Toma revista „Dor de Dor“ a început să fie o plăcută aşteptare pentru a citi şi descoperi nume dragi, de a fi la zi cu literatura scrisă în limba „dulce, ca un fagure de miere“. O săgeată de dor sfâşie tărâmul de legendă din miticul Dor mărunt când revista capătă trup de literă pe trupul alb al colii de hârtie. Fâlfâitul aripilor de dropie trimite spre cititori lumina gândului curat şi sincer.

EMILIAN MARCU (Iaşi), poet, membu al Uniunii Scriitorilor din România

%d blogeri au apreciat asta: