h1

Nicolae Rotaru: Cuvânt de dor aniversar

De multicel, în tinereţea mea cu epoleţi, cântam vestitul dor din opera Aida de Verdi: „Dor de ţară te-avântă departe“. Mai de mult, în pruncia mea rurală cu mărăcini în tălpile desculţe alergând după capre pe coclaurile argeşene, ascultam doinirile alor mai: „Şi-ntr-o toamnă când crăpa coaja de pe nucă, / M-a cuprins deodată aşa, dor nebun de ducă!“

Mai apoi, pe timpul şcolilor am făcut cunoştinţă cu stihurile „Mai am un singur dor“, „Dorurile mele, frunze pe cărare“.

Această suferinţă sublimă produsă de boala fără leac a înstrăinării şi tăinuită în trei litere în care încape o veşnicie-ntreagă, ne bântuieşte pe fiecare. Ne e dor de părinţi când constatăm că, devenind la rându-ne părinţi, nu-i mai avem. Ne e dor de anii tineri când, devenind neputincioşi, ni-i amintim c-au fost. Ne e dor de-un drum lung sau de-o binemeritată odihnă, când stăm la sfat cu noi înşine. Undeva, cândva, cineva a avut o idee publicistică şi cultural-artistică, zămislind o revistă curajoasă şi originală, un suport pe hârtie a visurilor şi emoţiilor unor ostenitori întru cuvânt, cu sinceră simplitate şi nespusă profunzime, ca şi trudnicul ogorului de la care acela aşteaptă împlinirea visării de rod. Iar acea idee, a îndrăzneţului şi neobositului Marin Toma, a înmugurit (unde, altfel?) într-o aşezare de câmpie şi război al belşugului Dor Mărunt. Cum se putea intitula o publicaţie „de provincie“ pe ogoarele de hârtie ale căreia aveau să se tragă poloage de cerneală şi metaforă? Chiar Dor de Dor! Un botez fast şi inspirat, la care au subscris nume cu renume, nume cu speranţă, nume cu dorul de limba şi îmbucurările româneşti. S-au scurs, printre neputinţe şi prejudecăţi, ani şi ediţii. Dor de Dor s-a dovedit viabilă şi spornică întru mai binele spiritualităţii locale şi naţionale. Fapta de cultură a mentorului revistei şi a echipei sale de entuziaşti bine merită laudă şi respect, la ceasul de popas festiv şi aniversar, iar cititorii cochetului mensual urări de solidaritate întru cuvânt.

NICOLAE ROTARU

15.04.2007, Duminica Tomii

%d blogeri au apreciat asta: